Blog Pagina 518

0

Întreg patrimoniul Ministerului Sănătăţii este pus sub sechestru, dar poate fi folosit, instituţia dorind să plătească în acest an despăgubirile de peste patru milioane de euro stabilite în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleşti, sumă pe care o va cere la rectificarea bugetară.

Secretarul de stat Alin Ţucmeanu a declarat, marţi, că Ministerul Sănătăţii va cere Ministerului Finanţelor Publice (MFP) să aloce la rectificare peste patru milioane de euro, pentru plata despăgubirilor în cazul incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

„În urma discuţiei pe care am avut-o cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, am hotărât să cerem la Ministerul de Finanţe ca, la rectificarea bugetară, să ne aloce suma de aproximativ patru milioane de euro, pe care să o plătim părinţilor. Există sechestru asigurător pe mijloacele fixe, acesta se menţine, dar noi vom putea utiliza patrimoniul”, a spus secretarul de stat Alin Ţucmeanu, după întâlnirea cu executorii judecătoreşti.

La rândul lor, executorii judecătoreşti au spus că sechestrul pus pe întreg patrimoniul Ministerului Sănătăţii nu acoperă în totalitatea valoarea de peste patru milioane de euro, dar, în urma discuţiilor de la MS, sunt de părere că nu va fi necesară valorificarea acestuia.

„Ministerul Sănătăţii s-a angajat să solicite Ministerului Finanţelor, în proxima rectificare bugetară, de la începutul lui noiembrie, suma pe care trebuie să o plătească părinţilor. Este sechestru asigurător pe întreg patrimoniul Ministerului Sănătăţii, acesta nu acoperă în totalitate valoarea de patru milioane de euro, dar nu cred că va fi nevoie de valorificarea acestuia, procedura de executare silită capătă în acest context un caracter graţios. Ministerul Sănătăţii poate folosi atât maşinile, cât şi mijloacele fixe, în schimb nu are voie să le înstrăineze sau să le folosească în alt scop decât acela pentru care au fost luate”, a spus executorul judecătoresc Iulian Coşoreanu.

Executorul a precizat că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu care s-a întâlnit marţi au recunoscut întreaga sumă datorată familiilor bebeluşilor care au murit sau au fost răniţi în incendiul de la Maternitatea Giuleşti.

„Ministerul Sănătăţii s-a angajat ca la rectificare să i se aloce întreaga sumă. Şi Primăria Municipiului Bucureşti este debitor solidar în acest caz, astfel că Ministerul Sănătăţii se poate îndrepta pentru recuperarea banilor şi către această instituţie”, a mai spus executorul judecătoresc.

Ministerul Sănătăţii a primit o somaţie de executare silită pentru întreaga sumă de peste patru milioane de euro care trebuie plătită ca daune în urma incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore, instituţiei îi revenea să plătească a douăsprezecea parte din suma de aproximativ patru milioane de euro, pe care instanţa a stabilit-o cu titlu de despăgubiri pentru familiile bebeluşilor care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Executorii au somat însă Ministerul Sănătăţii să plătească întreaga sumă, pe baza unei alte decizii.

Curtea de Apel Bucureşti a dat, pe 2 aprilie, sentinţa definitivă în dosarul incendiului de la Maternitatea Giuleşti.

Judecătorii i-au obligat, în solidar pe inculpaţii Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, Florentina Cîrstea, Gigel Oprea şi Bogdan Marinescu, iar Maternitatea Giuleşti în solidar cu părţile responsabile Ministerul Sănătăţii şi Municipiul Bucureşti – prin primarul general, la plata mai multor sume de bani, totalizând 4.231.500 de euro.

Asistenta Florentina Cîrstea, care era de serviciu, dar nu se afla în salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi când a izbucnit incendiul, a fost condamnată la doi ani şi două luni de închisoare cu executare.

Fostul manager al maternităţii Bogdan Marinescu a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, iar electricianul Gigel Oprea la un an de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti arăta, în motivarea deciziei din 2 aprilie, că la data producerii incendiului de la Maternitatea Giuleşti, cadrul legal existent era unul „cel puţin confuz şi neadaptat realităţii social-economice”, motiv pentru care nu poate fi trasă la răspundere o instituţie publică.

„Cadrul legislativ valabil la data producerii acestui incident era unul cel puţin confuz şi neadaptat realităţii social-economice. Este evident că şi stabilirea unui temei de drept pentru antamarea răspunderii unei anumite instituţii publice este foarte greu de realizat. Însă este de neconceput ca inexistenţa unui cadrul legislativ coerent, previzibil sau accesibil pentru fiecare cetăţean să fie unicul temei al imposibilităţii de a trage la răspundere factorii principali de decizie în domeniul sănătăţii publice sau instituţiile care în realitate controlau în mod direct modul în care era finanţat şi administrat un spital”, au notat judecătorii în documentul citat.

Instanţa a aprecizat că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Municipiul Bucureşti, prin primarul general, aveau atribuţii în ceea ce priveşte activitatea medicală a Maternităţii Giuleşti.

„Curtea consideră că aceste instituţii au o culpă evidentă în supravegherea şi direcţionarea activităţii spitalului şi a managerului acestuia, manifestată atât printr-o culpă in eligendo în ceea ce priveşte persoana managerului spitalului cât şi în ceea ce priveşte lipsa unei susţineri financiare adecvate nevoilor de funcţionare ale spitalului”, consideră magistraţii.

Conform sursei citate, faptul că în sistemul sanitar au fost blocate posturile a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a afectat în mod clar calitatea actului medical.

Incendiul a izbucnit în 16 august 2010, în jurul orei 18.30, în salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi, din cadrul Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” – Maternitatea Giuleşti.

Atunci au fost duşi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” opt bebeluşi din secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti, trei dintre aceştia decedând în zilele următoare, din cauza complicaţiilor. Alţi trei bebeluşi au murit în incendiu, iar două perechi de gemeni – doi băieţei şi un băieţel şi o fetiţă – şi o altă fetiţă au fost salvaţi de medicii din Spitalul „Grigore Alexandrescu”.

sursa: Gandul.info

sursa foto: Gandul.info

 

0

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă la Conferința Ministerială a Francofoniei, desfășurată la New York, în marja Adunării Generale a ONU.

Potrivit unui comunicat de presă al MAE, remis AGERPRES, reuniunea s-a desfășurat în prezența Secretarului General al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Michaelle Jean, și a ministrului afacerilor externe al Senegalului, Mankeur Ndiaye — țară care deține președinția în exercițiu a Sommet-ului Francofoniei.

„Dezbaterile s-au axat pe cooperarea OIF cu ONU și pe evidențierea contribuției Francofoniei la dezbaterea și soluționarea problemelor globale majore: de la situațiile de conflict și fluxurile migratorii, până la impulsionarea dezvoltării durabile și gestionarea schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în intervenția sa, necesitatea ca „Francofonia să-și consolideze poziția în cadrul guvernanței mondiale politice și economice printr-o mai bună valorificare a propriilor sale instrumente, îndeosebi în domeniile diplomației preventive, al medierii, al sprijinului acordat proceselor electorale, al soluționării crizelor și tranziției democratice”.

De asemenea, șeful diplomației române a menționat că Francofoniei îi revine un rol important în punerea în practică a noii Agende de Dezvoltare post-2015, prin întărirea capacității statelor francofone în realizarea, la nivel național, a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, prin elaborarea unor politici publice care să faciliteze accesul la energie și să asigure o mai bună coordonare și finanțare a programelor economice.

Șeful diplomației române a menționat, în context, Programul „Eugen Ionescu” de burse doctorale și de cercetare postdoctorală, inițiat de România în 2006, cu scopul de a contribui la întărirea rolului educației în dezvoltarea durabilă, de acest program beneficiind peste 500 de bursieri din 32 de țări francofone, mai ales din Africa.

„Bogdan Aurescu a asigurat că România acordă prioritate consolidării dimensiunii regionale a Francofoniei, inclusiv în Europa Centrală și de Est, precum și a contribuției sale active la derularea unor programe cu vocație regională. A menționat, în acest sens, deschiderea în 2014 a Biroului Regional al OIF la București, o realizare importantă pentru acțiunea francofonă în Europa Centrală și Orientală”, mai arată sursa citată.

Totodată, ministrul Afacerilor Externe a încurajat, în intervenția sa, o participare crescută a statelor francofone la misiunile de menținere a păcii din cadrul ONU, menționând angajamentul României în acest sens.

De asemenea, a prezentat inițiativa României și Spaniei de creare a unei Curți Internaționale împotriva Terorismului, care presupune utilizarea instrumentelor dreptului internațional pentru prevenirea și pedepsirea crimei de terorism, invitând statele francofone să susțină acest proiect.

În marja reuniunii, ministrul Bogdan Aurescu a purtat discuții cu omologul din Senegal, care a apreciat contribuția României la dezvoltarea Francofoniei. Ministrul senegalez l-a invitat pe omologul român la Dakar pentru a efectua o vizită oficială, invitație acceptată de șeful diplomației române.

 

surse Foto: Agerpress, Ziuanews.ro

0

Un apel la 112 anunţa, ieri după-amiază, că pe bulevardul I.C. Brătianu, o maşină a luat foc. O autospecială din cadrul Detaşamentului de pompieri „Daniel Marius Fripis” s-a deplasat la adresa indicată. Militarii au intervenit în forţă şi au stins flăcările care cuprinseseră cabina unei autoutilitare marca Peugeot.

Verificările anchetatorilor au scos la iveală că incendiul a izbucnit de la o ţigară lăsată aprinsă. Autovehiculul era abandonat de câteva săptămâni, iar în interior se adăpostea un om al străzii.

Pompierii au pornit o anchetă pentru a stabili împrejurările exacte în care a pornit incendiul şi cui aparţine autovehiculul

0

În urma descinderilor de amploare care au avut loc, luni dimineaţă, la Constanţa în dosarul reţetelor false, şapte persoane au ajuns în spatele gratiilor pentru următoarele 30 de zile. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis propunerea de arestare formulată pentru Mirela Boboc – coordonatoarea grupării la Constanţa, Cozeti Niculescu – inspector la Corpul de Control al CJAS, Elena Dumea şi Eugenia Muja – ambele din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase, Mihaela Irina Mătărângă – medic psihiatru, Alina Gabriela Dragu şi Andreea Baciu – farmacistă.

În cazul altor şase persoane din celelalte judeţe, judecătorii au respins propunerea procurorilor DIICOT şi au dispus măsura arestului la domiciliu. De asemenea, celelalte două persoane urmărite penal de la Constanţa, Mihaela Vrânceanu, director adjunct al CJAS Constanţa, şi Maria Bănăţeanu, zisă „Mia”, asistentă-şef în cadrul Secţiei de Nefrologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa procurorii au hotărât ca acestea să fie cercetate sub control judiciar.

Gruparea din care făceau parte medicii, spun procurorii a prejudiciat statul cu nouă milioane de lei. Aceasta era coordonată de Titi Sgîrcitu care se află în spatele gratiilor, acesta fiind ajutat în caracatiţă de soţia lui, Liliana Sgîrcitu faţă de care magistraţii au dispus arestul la domiciliu.

Oamenii legii au descins, luni, în Constanţa, Bucureşti, Brăila şi Vrancea. Oamenii legii spun că membrii reţelei ar fi decontat prescripţii medicale fictive pentru medicamente folosite în tratarea de boli incurabile, cu preţ de vânzare foarte ridicat, pe numele rudelor apropiate, iar după introducerea cardului de sănătate, aceştia ar fi eliberat prescripţii medicale pe numele unor minori cu handicap psihic, majoritatea aflaţi în plasament social.

Gazduire Web
VH Extra Oil
VH Extra Oil
Primaria Navodari
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com