Blog Pagina 156

0

Continuă războiul din sudul litoralului, cu acuzaţii grave şi premisele unor procese şi chiar plângeri penale. De câteva săptămâni, consilierul local ALDE Nicolae Moroianu insistă că taxele şi impozitele aferente anului în curs au fost stabilite cu încălcarea legii, în timp ce reprezentanţii Primăriei Mangalia declară că totul este şi legal şi a trecut şi de dezbaterea publică, nu doar de votul aleşilor locali.

Încrâncenarea lui Moroianu a fost pusă chiar pe seama unei „răfuieli personale”: „Domnul consilier are o problemă personală pe care nu reuşeşte să o rezolve aşa cum doreşte dumnealui. Acesta este adevăratul motiv pentru care critică orice iniţiativă a primarului”, susţin reprezentanţii Primăriei Mangalia. În replică, Moroianu susţine că problema taxelor nu are nici o legătură cu vila sa din Olimp – căci aceasta este „problema personală” invocată de subalternii primarului Cristian Radu – şi, mai afirmă consilierul ALDE, se va adresa instanţelor de judecată!

Consilierul Nicolae Moroianu susţine că modificarea impozitelor în sensul majorării pentru cei care deţin terenuri, dar nu au construit de anid e zile nimic pe ele, este nelegală. „Dacă Prefectura Constanţa nu s-a sesizat încă privind acest impozit, aşa cum ar fi trebuit să o facă, în prima şedinţă de Consiliu Local Mangalia voi merge cu un proeict de revocare a respectivei hotărâri. Ce explică ei (reprezentanţii Primăriei Mangalia – n.r.), legat de noul impozit, e de copii mici. Păi, de 6 ani de când e primar, Cristian Radu a observat abia acum că unii sunt proprietari de terenuri şi nu au construit nimic pe ele? Codul fiscal e clar: se impozitează terenul şi se impozitează clădirea. Nu poţi inventa încă o taxă. Când au fost vândute acele terenuri nu exista nici o clauză privind obligativitatea edificării unei construcţii pe respectivul teren. Pot taxa dacă terenul e neîngrijit, dar nu că proprietarul nu a construit pe el”, susţine Nicolae Moroianu.

Însă, a subliniat Moroianu, un alt aspect este mai grav: „Anii trecuţi, au spus că au convocat dezbatere publică pe seama proiectului privind taxele şi impozitele, dar nu s-a prezentat nimeni. Nu poate fi adevărat. Anul acesta, au organizat dezbaterea publică, am fost şi eu prezent, am depus amendamente…

A ajuns proiectul în şedinţa consiliului, însă nu aşa cum a fost prezentat la dezbaterea publică! au adăugat noua impozitare, ceea ce înseamnă o încălcare a legii. Nu aveau voie să adauge ceva în plus faţă de ceea ce s-a convenit la dezbaterea publică”, declară Moroianu. „Ştiu de la angajaţi de la Taxe şi Impozite că, oricum, programul de colectare nu poate fi modificat şi nu poate fi introdus separat acest nou impozit. Aşa că au început să colecteze impozit mărit de la toate categoriile de proprietari”, a adăugat consilierul ALDE.

Vila lui Moroianu: are nevoie sau nu de PUZ?

Evident, toate aceste declaraţii au fost contrazise de reprezentanţii Primăriei Mangalia, care susţin că „frustrarea” lui Moroianu vine din faptul că vrea să schimbe încadrarea vilei în care locuieşte, dar că nu poate rezolva „doar din pix” situaţia. „Dânsul a cumpărat un teren acum 10-12 ani de la SC Neptun Olimp şi a construit o vilă turistică, pentru că în zona respectivă asta permitea Planul Urbanistic Zonal (PUZ). Acum, dânsul doreşte să scoată vila de la încadrarea de vilă turistică, pentru că plăteşte mult la taxe şi impozite, şi să o declare drept locuinţă, să plătească mai puţin. I s-a explicat că nu se poate fără un nou PUZ, care să fie votat în Consiliul Local. Iar un PUZ înseamnă şi o cheltuială. Făcând opoziţie şi scandal pe orice temă, acum pe tema taxelor aferente anului în curs, dânsul vrea să forţeze mâna primarului, să îi fie rezolvată problema casei”, au precizat reprezentanţii Primăriei Mangalia. De cealaltă parte, Nicolae Moroianu spune că nu au legătură cele două speţe, dar a explicat şi cum stau lucrurile în privinţa vilei sale din Olimp.

„Dânşii trag de timp şi mă voi adresa instanţei până la urmă. Acum trei ani, s-a modificat Codul fiscal, în sensul că o societate comercială poate deţine şi o clădire rezidenţială, cum este cazul vilei în care locuiesc eu. Când am construit-o, situaţia era alta, nu putea fi încadrată decât la categoria vilă turistică, ceea ce înseamnă impozit de 1,5% din evaluarea clădirii. Deşi a fost declarată pensiune, ea n-a funcţionat niciodată în acest regim. Locuiesc eu acolo. Dacă intră pe regim de clădire rezidenţială, aşa cum permite acum Codul fiscal să o declar, plătesc de 5 ori mai puţin. Acum plătesc în jur de 120-140 de milioane lei vechi pe an. Având în vedere modificarea despre care vă spuneam, am mers la Taxe şi Impozite şi am cerut schimbarea încadrării, dar mi s-a explicat că nu se poate dacă nu scot o nouă autorizaţie de construcţie… Păi, construcţia există, iar o nouă autorizaţie înseamnă 20 şi ceva de mii de euro”, a explicat Moroianu. Mai departe, consilierul local a precizat că oricum i s-a spus ceva neadevărat şi că, între timp, a aflat că legea nu ar obliga decât la solicitarea unui certificat de urbanims şi a unei declaraţii dată la notar.

„M-am dus din nou şi le-am spus că am citit legile, m-am documentat. Din nou, au găsit altceva: să le demonstrez că am condiţii de casă de locuit, că am bucătărie şi living. Am făcut şi asta. Apoi, mi-au spus că există o hotărâre conform căreia nu aş avea voie în staţiune cu locuinţă… Păi, toţi vecinii mei au locuinţe în jur! Este şi un ansamblu rezidenţial – sunt locuinţe acolo, în zonă. E drept, ei au PUZ întocmit. Şi le-am spus: ‘trebuia de la bun început să îmi spuneţi că trebuie să fac PUZ’… O să îi dau în judecată şi fac şi PUZ-ul, deşi nu înţeleg de ce nu fac ei, de ce tot amână întocmirea Planului Urbanistic General pentru Mangalia şi staţiuni, să ştim exact ce e voie ş ice nu în fiecare zonă”, a mai spus Moroianu. „Oricum, chiar dacă fac PUZ, mi-au spus că în Consiliul Local nu va fi votat. Dar, eu nu fac opoziţie în Consiliul Local de dragul opoziţiei sau că am eu o problemă, ci din cauza măgăriillor pe care ei le fac, aşa cum v-am explicat: au introdus un impozit care afectează pe toată lumea, şi care este nelegal. L-au introdus pe blat, după dezbaterea proiectului privind taxele şi impozitele”, a conchis Moroianu.

0

Stephen Hawking ne-a lăsat moştenire o formulă matematică, prin intermediul căreia omenirea ar putea descoperi într-o bună zi că există mai multe universuri, care evoluează paralel cu al nostru.

Astrofizicianul britanic lucra de multă vreme la această teorie împreună cu un coleg de la Cambridge şi au terminat lucrarea cu doar câteva zile înainte de moartea lui Hawking.

Coautorul cărţii crede că prin acest model matematic va putea fi construită o sondă cu o misiune clară – identificarea universului multiplu. În aceeaşi lucrare, Stephen Hawking are şi o veste proastă pentru noi. Universul în care trăim, ca orice lucru de pe lumea asta, va muri la un moment dat, când toate stelele vor rămâne fără energie. Vestea bună e că până se va întâmpla asta, omenirea are şansa să înveţe cum să emigreze în alte universuri.

0

După dezbaterile generale de săptămâna trecută, Comisia specială condusă de ex-ministrul de Justiție Florin Iordache a început discuțiile pe articole la cele trei legi ale Justiției. Deși, inițial, președintele comisiei a dat asigurări că dezbaterile vor viza exclusiv articolele declarate neconstituționale de CCR, parlamentarii au formulat amendamente și la alte articole.

ACTUALIZARE 13.20. Comisia și-a suspendat lucrările. La propunerea lui Florin Iordache, dezbaterile se vor relua marți, ora 8.30.

Deputatul PNL Cătălin Predoiu obiectează, cerând să se stabilească o oră mai târzie pentru ședință. Reprezentanții majorității refuză.

„Asta e caracteristică PSD, dacă poate să facă rău face”, comentează liberalul nemulțumit.

ACTUALIZARE 13.06. Comisia discută despre dreptul președintelui de a refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor stagiari.

Florin Iordache pledează pentru o nouă prevedere potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL se pronunță împotrivă, citind din decizia CCR.

Propunerea PNL, care spune să rămână în lege textul acum în vigoare, potrivit căruia „preşedintele României poate refuza o singura data numireajudecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin 1”, a primit doar 6 voturi „pentru”.

Deputatul UDMR Marton Arpad susține că o interdicție pentru președinte nu ar face decât să consolideze rolul CSM.

Cu majoritate de voturi, Comisia a adoptat, în cele din urmă, prevederea potrivit căreia „preşedintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor şi procurorilor stagiari”. Reprezentanții PNL susțin că modificarea adusă nu este constituțională.

ACTUALIZARE 12.35. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, comisiile parlamentare pentru controlul SRI și SIE au ieșit din mecanismul de verificare a veridicității datelor trecute de magistrați în declarațiile privind colaborarea cu serviciile de informații.

Ca atare, declarațiile vor fi verificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, „anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, precum și judecătorului sau procurorului vizat”, mai stabilește un alineat adoptat de comisie.

Tot ca urmare a deciziilor CCR, a fost eliminată pentru serviciile de informații obligația de a pune „la dispoziția comisiilor parlamentare de control toate datele, informațiile sau documentele” necesare pentru ca acestea să se pronunțe asupra veridicității datelor din declarațiile completate de magistrați.

ACTUALIZARE 12.20Comisia specială a adoptat, rapid, un raport de adoptare la modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, textele fiind reformulate în acord cu deciziile Curţii Constituţionale.

S-au înregistrat 12 voturi „pentru” şi şase „împotrivă”.

Parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente propuse de senatorul PSD Şerban Nicolae pe motiv că exced deciziilor CCR.

Comisia a decis reformularea articolului privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.

Potrivit textului adoptat, „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie începe să funcţioneze în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Cauzele de competenţa Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie înregistrate la orice structură de Parchet şi nesoluţionate până la data la care Secţia este operaţională se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, de îndată ce aceasta este operaţională”.

De asemenea, comisia a decis să se revină la forma aflată în vigoare la articolul 2 – „Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii”.

Hotărârile Secţiei pentru Judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute în art. 134 alin. (3) din Constituţie, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun, mai prevede textul adoptat.

Raportul comisiei urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

Tot în acord cu deciziile recente ale CCR, Comisia specială a aprobat și scoaterea preşedintelui României din procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), astfel că atribuţiile de revocare şi numire a acesteia îi revine Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Articolul la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că CSM primeşte atribuţii de numire şi revocare a conducerii ICCJ, iar preşedintele României este eliminat din procedură şi se va corela cu Legea 303/2004 privind statutul magistratilor, unde se va propune eliminarea presedintelui României din procedura de numire a conducerii ICCJ.

„Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) numesc şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, prevede articolul votat.

În forma iniţială, articolul spunea: „Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: b) propun preşedintelui României numirea în funcţie şi revocarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) numesc şi revocă preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Comisia discută, la această oră, amendamentele formulate la Legea 303/2004 privind statutul magistraților. Este vorba, mai precis, de incompatibilitățile stabilite pentru funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar.

Cu majoritate de voturi, membrii Comisiei au decis modificarea alin. (1) art. 5 din Legea 303/2004 astfel:
(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia:
a) funcțiilor didactice din învăţământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare;
b) funcțiilor din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii și Şcolii Naţionale de Grefieri;
c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiţiei sau unităţilor subordonate acestuia.

—–

Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus mai multe amendamente, care au ajuns la comisie, după cum a declarat Florin Iordache, duminică seara, la ora 23.00.

„Mi se pare normal, dacă domnul Șerban lucrează noaptea și vine și ne dă teme, să spunem și când ne dă teme! Au fost depuse aseară la ora 23.00”, a spus Iordache, în comisie.

Președintele Comisiei speciale a mai arătat că amendamentele formulate de Șerban Nicolae sunt binevenite, dar că exced deciziilor recente ale Curții Constituționale.

Comisia specială care a modificat cele trei legi ale Justiţiei – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) -, condusă de Florin Iordache, a reînceput dezbaterile, ca urmare a celor trei decizii ale Curții Constituționale prin care unele din propunerile adoptate de Parlament au fost declarate neconstituționale.

Modificările asupra celor trei legi ale justiţiei, adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament au fost constestate la Curtea Constituţională a României (CCR) şi de către PNL şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale, urmând ca acestea să se reîntoarcă la comisie.

Comisia a aşteptat publicarea motivărilor Curţii Constituţionale pe cele trei legi ale Justiţiei.

Florin Iordache a declarat în urmă cu o săptămână, După vizita la Parlament a prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, Florin Iordache a declarat că legile justiţiei vor fi puse în concordanţă cu deciziile CCR, astfel încât ultimele observaţii incluse în MCV să fie rezolvate, iar Mecanismul să fie închis.

Iordache a mai susținut că majoritatea parlamentară nu va relua discuțiile asupra procedurii de numire și revocare din funcție a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT și că vor fi discutate doar articole declarate neconstituționale.

0

Toate sondajele la ieşirea de la urne îl indică pe Vladimir Putin drept câştigător al alegerilor prezidenţiale desfăşurate duminică în Rusia, transmit agenţiile de presă internaţionale, conform agerpres.ro.

Presa rusă de stat, preluată de DPA, publică un scor de 73,9% pentru preşedintele în exerciţiu, care şi-a asigurat astfel cel de-al patrulea mandat, fără a mai fi necesar un al doilea tur de scrutin.

Reuters prezintă cifrele obţinute de cei opt candidaţi în două sondaje de opinie, VTsIOM şi FOM:

Candidat VTsIOM FOM

Vladimir Putin 73,9% 76,3%

Pavel Grudinin 11.2% 11.9%

Vladimir Jirikovski 6,7% 6,0%

Ksenia Sobceak 2,5% 2,0%

Grigori Yavlinski 1,6% 1,0%

Boris Titov 1,1% 0,7%

Serghei Baburin 1,0% 0,6%

Maxim Suraikin 0,8% 0,7%

Comisia Electorală Centrală a anunţat deja că prezenţa la urne a fost mai ridicată decât în 2012, la precedenta realegere a lui Vladimir Putin, reaminteşte DPA.

Grupul de monitorizare a alegerilor Golos a raportat peste 2500 de nereguli în timpul scrutinului, dintre care aproximativ 500 la Moscova, menţionează aceeaşi agenţie. Pe site-ul de internet al grupului sunt detaliate cazuri de vot multiplu. Golos este înregistrat în Rusia ca agent străin, deoarece a primit finanţări din străinătate. Comisia Electorală Centrală a anunţat prin Twitter că a primit 670 de plângeri.

UPDATE

Vladimir Putin a fost reales duminică în al patrulea mandat la conducerea Rusiei cu 76,67% din voturile exprimate, potrivit rezultatelor după numărarea a 99% din voturi.

Este un scor cu 13 puncte mai mare faţă de cel cu care a fost ales în 2012 (63,6%).

Prin această victorie, Putin, care a fost preşedinte din 1999 în 2008 şi din 2012 până în prezent, iar premier din 2008 în 2012, va rămâne la Kremlin până în 2024.

După ce a fost reales triumfal, într-un scrutin fără suspans dar pătat de numeroase acuzaţii de nereguli, Putin a declarat în faţa a mii de susţinători, adunaţi în centrul Moscovei, că victoria sa este un semn de ”încredere” şi ”speranţă” din partea ruşilor.

”Văd încrederea şi speranţa poporului nostru, vom munci la fel de dur, tot atât de responsabil şi eficient”, a declarat el duminică seara în faţa simpatizanţilor săi, adunaţi lângă Kremlin.

Gazduire Web
VH Extra Oil
VH Extra Oil
Primaria Navodari
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com