Blog

0

Autoritățile constănțene caută soluții pentru a-i putea da jos din autobuze pe călătorii care nu se spală. Declarația aparține primarului din Constanța, Decebal Făgădău, și vine în contextul în care în oraș s-au înregistrat, în ultimele luni, peste 100 de cazuri de hepatită, potrivit Mediafax.

„Împreună cu Poliția Locală am avut discuții și sper să găsim formula legală prin care să oprim autobuzul și să îi dăm jos pe cei care nu se spală. Știm foarte bine că există unele trasee și unele intervale orare în care oamenii de bună credință trebuie să-i suporte pe cei certați cu igiena. Vrem să intervenim pentru a nu face din autobuzele noastre un focar de infecție pentru călători”, a declarat, luni, Decebal Făgădău, primarul din Constanța.

Acesta a adăugat că nu vrea să insulte pe nimeni, ci doar să protejeze constănțenii care circulă cu mijloacele de transport în comun:

„Căutăm şi analizăm absolut toate implicaţiile, pentru că ea este o acţiune bună, corectă, pe care noi nu o facem din dorinţa de a insulta sau batjocori pe cineva, ci din dorinţa de a-i proteja pe ceilalţi participanţi, călători din mijloacele de transport în comun”, a spus Făgădău.

De asemenea, acesta a făcut apel la părinți să aibă grijă de igiena copiilor, mai ales a celor care folosesc autobuzele: „Fac apel la părinți și la copii să crească igiena, mai ales în cazul celor care folosesc mijloacele de transport în comun”.

Declarațiile primarului Constanței vin în contextul în care, în ultimele luni, în Constanța au fost înregistrate peste 100 de cazuri de hepatită, majoritatea pacienților fiind copii.

Săptămâna trecută, o școală gimnazială din Constanța a fost închisă pentru două zile după ce au fost identificați cinci elevi cu hepatita A. După dezinfectarea efectuată de DSP, cursurile au fost reluate.

0

Fostul deputat Cristian Boureanu are 1.684.795 de euro in doua conturii deschise la o banca din Marea Britanie. Unul dintre conturi a fost deschis pe numele unei firme controlate de fostul deputat, iar altul este chiar in numele sau.

Procurorii DNA au indisponibilizat acesti bani in cadrul anchetei privind lucrarile la tronsonul de cale ferata Bucuresti-Constanta. Detaliile apar in rechizitoriul in care fostul ministru al Finantelor, Sebastian Vladescu, a fost trimis in judecata, in stare de libertate, pentru luare de mita si trafic de influenta.

De asemenea, au fost trimisi in judecata Cristian Boureanu, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor Constantin Dascalu, Mircea Ionut Costea, fost angajat in cadrul Ministerului Finantelor, dar si administratorul unei firme.Sume uriase de bani au fost date unor oficiali romani in acest caz, potrivit DNA. Este vorba de „comisioane” de aproximativ 20 de milioane de euro.

Acuzatiile DNA

Cristian Boureanu a fost trimis in judecata in acest caz pentru trafic de influenta, fapte care ar fi fost facute in calitate de secretar de stat si vicepresedinte PDL.

Fostul politician este acuzat ca ar fi primit spaga suma de 2.111.799 de euro pentru a-si exercita influenta politica (era lider marcant al PDL) pe langa sefii Ministerului Transporturilor in favoarea companiei straine.

Procurorii DNA au incercat sa puna sechestru pe averea lui Boureanu, bunuri imobile si mobile, potrivit rechizitoriului.Conform procesului verbal, bunurile imobile situate in Romania care au fost detinute de Boureanu au fost ulterior vandute in cadrul unor executari silite demarate de diverse unitati bancare.

Potrivit rechizitoriului, fostul politician a declarat ca nu mai detine alte bunuri mobile sau imobile.

Pe parcursul urmaririi penale au fost identificate, insa, sume de bani detinute de inculpatul Boureanu Cristian in conturi deschise in nume personal sau in numele unor companii al caror beneficiar real este inculpatul, cu sediul in Marea Britanie, Bulgaria si Lituania,” arata procurorii.

Anchetatorii au emis ordine de sechestrare a banilor, iar in acest sens au fost emise ordine de indisponibilizare, transmise autoritatilor competente din Marea Britanie, Bulgaria si Lituania.Astfel, in Marea Britanie au fost gasite in doua conturi bancare sumele de 1.636.946,97 de euro – cont deschis pe numele unei societati controlate de Boureanu si 47.848,20 de euro – cont deschis pe numele politicianului.

Sechestre grele

Potrivit procurorilor, pentru stabilirea circuitelor financiare din acest caz, in care au fost implicate 43 de companii offshore, si pentru identificarea bunurilor detinute de inculpati pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdictii: Austria, Elvetia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania si Bulgaria.

Printre bunurile identificate si indisponibilizate in cursul urmaririi penale se gasesc:
– Suma de 964.187,70 euro detinuta intr-un cont bancar din Elvetia;
– Suma de 1.684.795 euro detinuta intr-un cont bancar din Marea Britanie (cazul lui Cristian Boureanu – n.red.);
– Suma de 527.265 euro detinuta la mai multe banci din Romania;
– Suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agentia Nationala a Bunurilor Indisponibilizate;
– O casa, 13 apartamente si 5 garaje situate in Bucuresti, un apartament in Neptun, 3 apartamente in Navodari, mai multe terenuri in jud. Ilfov si Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
– O vila si un teren situate in Cipru evaluata la 910.000 euro;
– Actiuni detinute la 11 societati comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro si 770.880 lei;
– Poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro si 92.935 USD datorate inculpatilor de terte persoane .    CONCLUZIE  .Unde dracu a muncit Boulescu  ăsta  la PDL ? , că ăștia  parcă au fost frați , ultima „REDUTĂ DE HOȚI”  sub comanda lui Bișnițarul de blugi de la Poarta 1 din Constanța , poreclit Băse Turnătorul, care era cunoscut după râsul de ”  capră zăpăcită si care se lăuda că o să le vândă toate Vaporașele la  preț de fier vechi și o să ajungă Președinte.

 

0

Adela Cojan a fost numită în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi de preşedinte cu rang de secretar de stat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, potrivit unei decizii a prim-ministrului Ludovic Orban publicată luni în Monitorul Oficial.

Totodată, premierul a dispus eliberarea lui Vasile Ciurchea din funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Adela Cojan este conferențiar universitar și este subalterna lui Victor Costache, ministrul Sănătății, la clinica privată din Sibiu, Polisano. Cojan deține funcția de director executiv la Polisano, unde Costache e director medical  .CONCLUZIE .  CIUMA PORTOCALIE este mai mai periculoasă ca cima normală , ea se „hrănește cu proști” și tare ne este teamă că o să rămânem fără ăștia sau ÎMPĂUNAT că ei sunt reprezentanții Zeilor in ROMÂNIA dar ei nu au fost niciodată reprezentanții poporului , au fost tot timpul niște” FUFE ÎMPĂNATE ”  care au preluat un partid părăsit de adevărații PENELIȘTI care sau săturat de atîția securiști și turnători cu diplome de la instituțiile specializate in ascunderea dosarelor și a turnătorilor și dînd publicității la comandă orice inscris pentru prostime., Ce a construit Ceaușescu 30 de ani a distrus Băse in Doi și ne-a intors iarăși la Turnătorie  pentru el  fiind ideală și naturală că altfel cine dracu il băga in seamă pe mincinosul ăla , de la blugi a ajuns să  vîndă Flote , ȚĂRI,  și acum și pe ăștia de la UE cu” procurorul lui european” nu o să știe ce ia lovit.

sursa: stiripesurse.ro

0

A fost condamnat definitiv pentru o faptă pe care nu a comis-o, și-a pierdut locul de muncă din cauza deselor deplasări la instanță, iar soția și prietenii l-au părăsit, considerându-l un infractor! Este destinul unui bărbat din Constanța care a demonstrat în instanță că s-a produs o eroare judiciară în ceea ce-l privește, fapt pentru care a cerut să fie despăgubit. Și a câștigat definitiv vineri, 15 noiembrie, iar Statul Român trebuie să-i plătească 25.000 de lei, pentru suferințele morale cauzate de condamnarea la pedeapsa închisorii de 3 ani și 4 luni, atât în plan personal și al vieții de familie, cât și în cel al relațiilor sociale și al imaginii sale.

Un constănţean va primi 25.000 lei despăgubiri de la statul român, pentru că a fost condamnat fără probe, într-un dosar în care a fost acuzat de înşelăciune şi fals în înscrisuri. L.S. după condamnare, a cerut redeschidarea dosarului penal şi a susținut în faţa magistraţilor constănţeni că a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, nevinovat fiind, pentru o infracţiune pe care ar fi săvârşit-o în anul 2009. Nu a apucat să închisoare, întrucât se afla în Italia, însă a aflat de la rude că este căutat pentru a executa pedeapsa, moment în care a demarat procedurile privind redeschiderea procesului penal și rejudecarea lui în lipsă.

Condamnat pentru că ar fi încheiat un contract în numele Consiliului Judeţean

Prin rechizitoriul nr. 1596/P/2009 din data de 3 decembrie 2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Asta, după ce administratorul unei societăţii, SC A-Z ideea Construct SRL, M.B., a susținut că a fost indus în eroare de către L.S. şi M. A. cu prilejul încheierii, în 2009, a unui contract ce avea ca părți contractante Consiliul Județean Constanţa, în calitate de cumpărător și societatea în cauză, în calitate de vânzător, ocazie cu care i s-a produs o pagubă evaluată la suma de 90.000 de Euro. Potrivit declarației administratorului, declaraţie care a stat la baza condamnării, alături de alte documente prezentate la dosar de procurori, i-a cunoscut pe cei doi prin intermediul altei persoane care i-a confirmat că M.A. lucrează în cadrul Consiliului Județean Constanţa. Aceste persoane i-au relatat că se va organiza o licitație pentru achiziția de scule și unelte electrice, sens în care i s-a propus să participe prin transmiterea unei oferte. Contractul a fost semnat prin corespondență, în urma negocierilor purtate de administratorul de administrator cu L. S. într-o cafenea din municipiul Constanţa. După semnarea contractului şi predarea mărfii, cei doi ar fi dispărut din peisaj, partea vătămată aflând că a fost păcălit atunci când a mers la CJC pentru lămuriri. Prin sentința penală nr. 99 din data de 09 februarie 2016, pronunțată de Judecătoria Constanţa s-a dispus condamnarea celor doi la pedeapsa de 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare.

Magistraţii au redeschis dosarul. A fost achitat!

În momentul pronunţării instanţei, L.S. se afla în Italia, unde locuia împreună cu soţia. Nu a ştiut de existenţa dosarului penal, a aflat abia după pronunţarea instanţei, atunci când l-au sunat rudele să-l anunţe că este căutat de poliţie pentru executarea unei pedepse. Acesta a demarat procedurile privind redeschiderea dosarului penal, iar în 2016 s-a dispus redeschiderea cauzei în raport cu cererea pe care a formulat-o. După rejudecare, prin sentința penală nr. 533 din data de 10 aprilie 2017 a Judec ătoriei Constanța, constănţeanul a fost achitat, deoarece nu există probe că a săvârșit infracțiunile. Aceeaşi decizie a fost luată şi în cazul celuilalt inculpat, Marius A. În aprilie 2017, Curtea de Apel a respins recursul procurorilor, menţinând decizia de fond.

Drept urmare, s-a decis să dea în judecată Statul Român, pentru repararea prejudiciului produs de eroarea judiciară. Acesta a relatat magistraţilor în acţiunea depusă la Tribunalul Constanţa în octombrie 2018 că, prin decizia de condamnare, i-a fost prejudiciată imaginea, a suferit psihic cu gândul că va face închisoare, pierzându-şi chiar şi locul de muncă. Decizia de condamnare a mai condus, spune el, şi la tensiuni în cadrul familiei. L.S. a apreciat că toate aceste condiții sunt îndeplinite în cazul său, astfel că are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul material și moral cauzat prin eroarea judiciară. El a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige statul la plata sumei de 59.983 lei, reprezentând repararea pagubei materiale și morale cauzate prin eroare judiciară, dintre care suma de 9.983 lei reprezentând despăgubiri materiale, iar suma de 50.000 lei, reprezentând despăgubiri morale, sume actualizate cu indicele de inflație. Statul român, prin apărători, a subliniat în instanţă că reclamantul nu a executat nicio zi din cei 3 ani și 4 luni ai pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat, că se afla în Italia la momentul la care a aflat despre existența sentinței penale de condamnare și a formulat cererea de redeschidere a procesului penal mai înainte ca autoritățile române să pună în executare mandatul de executare a pedepsei, fapt pentru care nu are motive să ceară daune. Însă, instanța a apreciat că pedeapsa închisorii cu executare, prin care se îngrădește unul dintre cele mai importante atribute ale personalității umane, respectiv dreptul la libertate, poate fi considerată prin ea însăși ca fiind aptă să cauzeze vătămări importante valorilor morale ale persoanei ce a suferit o asemenea condamnare. Din analiza probelor administrate, instanța a reținut că reclamantului i-a fost cauzată în mod cert o suferință determinată de condamnarea sa la închisoare, cu atât mai puternic fiind sentimentul încercat cu cât nu a avut cunoștință despre existența dosarului penal în care avea calitatea de inculpat și nu a aflat întâmplător despre hotărârea de condamnare, ci la momentul la care autoritățile române efectuau demersuri pentru încarcerarea sa, fiind căutat la domiciliul socrilor săi. Pe 17 aprilie a.c., Tribunalul s-a pronunţat în favoarea sa, în sensul că i-a fost admisă cererea, însă doar în parte. Magistraţii au dispus achitarea sumelor de 15.000 lei, cu titlu de despăgubiri morale şi 9.983 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective. Decizia a fost atacată la Curtea de Apel, de ambele părți, însă magistrații au respins apelurile, decizia pronunțată pe 15 noiembrie fiind definitivă

Gazduire Web
VH Extra Oil
VH Extra Oil
Primaria Navodari
Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com